În timp ce birourile de la Bruxelles pregătesc semnarea unuia dintre cele mai mari acorduri comerciale din istorie, în fermele din România și din restul Uniunii Europene se instalează îngrijorarea profundă. Acordul UE-Mercosur (între Uniunea Europeană și țările sud-americane Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay) promite cifre record și creștere economică, dar cu un preț pe care mulți îl consideră inacceptabil: sacrificarea sectorului agricol european pe altarul industriei de export.
După 26 de ani de negocieri întrerupte și reluate, acordul comercial se află într-un moment decisiv. Deși anunțat ca finalizat în decembrie 2024, semnarea oficială a fost amânată în decembrie 2025 din cauza protestelor violente ale fermierilor la Bruxelles și a opoziției unor state membre cheie precum Franța și Italia. În ianuarie 2026, Comisia Europeană declară că semnarea va avea loc „cu puțin noroc, în curând”, dar suspansul persistă.
Ce este Acordul UE-Mercosur și de ce este atât de controversat?
Acordul de liber schimb UE-Mercosur vizează crearea celei mai mari zone de comerț liber din lume, cuprinzând peste 700 de milioane de locuitori:
- UE: 27 de state membre, 449 milioane locuitori
- Mercosur: Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay – 270 milioane locuitori
Scopul oficial: Eliminarea a 91-92% din tarifele vamale reciproce pe o perioadă de 10-15 ani, facilitarea investițiilor și extinderea accesului pe piețe pentru ambele părți.
Promisiunea pentru UE:
- Exporturi industriale în creștere: automobile, mașini, echipamente, produse farmaceutice, chimicale
- Acces la materii prime critice: litiu, nichel, cobalt (pentru baterii electrice)
- Reducerea dependenței de China pentru minerale strategice
Prețul pentru agricultura europeană:
- Import masiv de produse agroalimentare sud-americane la prețuri foarte competitive
- Concurență directă pentru fermierii europeni pe piața internă
- Risc de prăbușire a prețurilor pentru carne de vită, pui, porumb, zahăr
1. Cifrele dezechilibrului: Cine câștigă cu adevărat din acest acord?
La prima vedere, balanța comercială pare în favoarea Europei. Comisia Europeană estimează că exporturile UE către Mercosur vor crește cu 39%, generând venituri de peste 30 de miliarde de euro anual și creând aproximativ 440.000 de locuri de muncă în întreaga Europă.
Structura exporturilor UE către Mercosur (ce VINDE Europa):
- Automobile și piese auto: Eliminarea treptată a tarifelor de 35% (actuale) pe 15 ani
- Mașini și echipamente industriale: Reducere de la 14-20% la 0%
- Produse chimice: Reducere de la 18% la 0%
- Produse farmaceutice: Reducere de la 14% la 0%
- Textile și îmbrăcăminte: Reducere de la 35% la 0%
Sectoarele câștigătoare clare: Germania (automobile), Franța (Airbus, tehnologie), Italia și Spania (mașini industriale).
Structura importurilor UE din Mercosur (ce CUMPĂRĂ Europa):
În contrapartidă, UE va importa de la țările Mercosur aproximativ 13 miliarde euro produse anual, în principal:
- Produse agroalimentare: Carne de vită, carne de pui, zahăr, porumb, soia, miere, etanol
- Materii prime: Litiu, fier, aluminiu, lemn
- Produse industriale prelucrate: Biodiesel, etanol, celuloza
Problema fundamentală: În timp ce Europa vinde tehnologie scumpă și produse finite cu valoare adăugată mare, America de Sud va livra masiv produse agricole primare, punând presiune directă pe fermierii europeni care produc exact aceleași mărfuri, dar la costuri mult mai mari.
Cotele exacte de import pentru produse agricole sensibile (anual):
Acordul nu presupune liberalizare totală pentru agricultură, ci introducerea de cote tarifare preferențiale pentru produsele cele mai sensibile:
CARNE DE VITĂ:
- 99.000 tone echivalent carcasă/an la tarif preferențial de 7,5% (față de 12-20% tarif standard)
- Împărțire: 55% carne proaspătă + 45% carne congelată
- Liberalizare completă în 6 ani de la intrarea în vigoare
- Impact: Reprezintă aproximativ 1,6% din consumul UE de carne de vită, dar concentrat pe segmentele de preț mediu/mic
CARNE DE PASĂRE (PUI):
- 100.000 tone/an fără os și preparate din carne de pui
- Impact: Aproximativ 1,4% din consumul UE
ZAHĂR:
- 180.000 tone/an cotă suplimentară pentru zahăr (rafinare + consum direct)
- Brazilia este cel mai mare exportator mondial de zahăr
PORUMB ȘI SORG:
- Cote preferențiale pentru import (cantități exacte în curs de negociere finală)
- Problema: UE importă deja o treime din necesarul de porumb – Mercosur ar agrava și mai mult dependența
ALTE PRODUSE AGRICOLE:
- Miere: Cote preferențiale (cantitate exactă neclarificată)
- Orez: Acces îmbunătățit
- Etanol: Pentru biocarburanți
- Porumb dulce: Cotă preferențială
Calculul fermierilor: Pierderi masive în perspectivă
Pentru fermierii europeni, aceste cifre par mici (1-2% din consum), dar impactul real este mult mai mare din mai multe motive:
1. Presiunea pe prețuri: Chiar și 99.000 tone de carne de vită ieftină pot trage în jos prețurile pe întreaga piață UE.
2. Costurile de producție diferite:
Fermier din România/UE (carne de vită):
- Costuri furaj: ridicate (porumb, soia, fân)
- Costuri veterinare: stricte, scumpe
- Costuri bunăstare animală: spații generoase, condiții stricte
- Costuri mediu: norme Green Deal, reduceri pesticide
- Preț final producție: 18-22 lei/kg viu
Fermier din Brazilia/Argentina (carne de vită):
- Costuri furaj: minime (pășuni naturale întinse)
- Costuri veterinare: relaxate
- Costuri bunăstare animală: minime
- Costuri mediu: aproape zero (fără restricții Green Deal)
- Preț final producție: 8-12 lei/kg viu
Diferență de cost: 40-60% mai ieftin!
3. Dimensiunea fermelor:
- Fermă tipică România: 10-50 vaci, 20-100 ha
- Fermă tipică Brazilia: 500-5.000 vaci, 5.000-50.000 ha
Puterea de negociere cu retailul: Gigantic diferită!
2. Standardele duble: „Verde” în Europa, „Liber” în Mercosur – Concurența neloială
Cea mai mare nemulțumire a fermierilor români și europeni vizează concurența neloială generată de diferențele enorme în restricțiile fitosanitare și de mediu.
Restricții pentru fermierii UE (obligatorii din 2023-2026):
Green Deal și Farm to Fork:
- Reducere 50% utilizare pesticide până în 2030
- Reducere 20% utilizare îngrășăminte chimice
- Minimum 10% suprafață agricolă dedicată biodiversității
- Minimum 25% agricultură ecologică până 2030
- Restricții stricte antibiotice în zootehnie
- Norme bunăstare animală costisitoare
Substanțe active interzise în UE (exemple):
- Glifosat (restricționat sever, interzis în multe state membre)
- Neonicotinoide (interzise pentru protecția albinelor)
- Paraquat (interzis total din 2007)
- Atrazină (interzis total din 2004)
Realitatea în țările Mercosur (Brazilia, Argentina):
- Glifosat: Utilizat masiv, fără restricții (Brazilia = cel mai mare consumator mondial)
- Paraquat: Încă permis și utilizat pe scară largă
- Atrazină: Permis în Argentina
- Neonicotinoide: Fără restricții majore
- Antibiotice în zootehnie: Utilizare liberă ca stimulatoare de creștere (interzis în UE din 2006!)
Avantajul costurilor:
- Fermieri Mercosur: costuri cu pesticide/îngrășăminte cu 30-40% mai mici (substanțe mai ieftine, mai puțin restricții)
- Fermieri Mercosur: randamente garantate (protecție chimică agresivă a culturilor)
- Fermieri UE: randamente variabile (restricții severe = mai multe pierderi la secetă, boli, dăunători)
Rezultatul paradoxal:
Supermarketurile europene vor pune pe raft produse sud-americane ieftine care nu au fost supuse acelorași rigori de mediu, sănătate și siguranță alimentară impuse producătorilor locali europeni.
Un consumator român va putea cumpăra:
- Carne de vită din Brazilia la 25 lei/kg (produsă cu pesticide interzise în UE, antibiotice ca stimulatori, fără norme bunăstare animală)
- Carne de vită din România la 40 lei/kg (produsă conform tuturor normelor UE stricte)
Ghiciți ce va alege?
Comisia Europeană răspunde:
„Toate produsele importate trebuie să respecte normele UE de siguranță alimentară. Produsele care nu sunt conforme vor fi respinse la frontieră.”
Fermierii contraargumentează:
„Cum verificați dacă carnea importată provine de la animale tratate cu antibiotice interzise? Cum verificați dacă porumbul importat a fost tratat cu pesticide interzise în UE? Controalele la frontieră sunt IMPOSIBIL de făcut pentru reziduuri ale sutelor de substanțe interzise!”
3. Fermierul român: Mic, fărâmițat și complet vulnerabil în fața giganților sud-americani
Pentru agricultura din România, lovitura din Acordul Mercosur este dublă și devastatoare.
Caracteristicile fermelor românești vs. fermele din Mercosur:
ROMÂNIA (ferme tipice):
Ferme vegetale:
- Dimensiune medie: 3-50 ha (ferme mici/mijlocii)
- Echipamente: Vechi, second-hand, capacitate limitată
- Acces finanțare: Dificil, garanții limitate
- Putere negociere cu retail: ZERO
Ferme zootehnice:
- 5-30 vaci (ferme de familie)
- 20-100 oi
- Infrastructură: Grajduri vechi, fără automatizare
BRAZILIA/ARGENTINA (ferme tipice):
Ferme vegetale:
- Dimensiune medie: 5.000-50.000 ha (mega-ferme corporatiste)
- Echipamente: Noi, performante, GPS, drone, senzori
- Acces finanțare: Credite masive de la bănci internaționale
- Putere negociere: Contracte ferme cu lanțuri retail europene pe ani de zile
Ferme zootehnice:
- 500-5.000 vaci (ranșuri industriale)
- Păș uni naturale de mii de hectare
- Infrastructură: Modernă, automatizată
Puterea de negociere: Abisală diferență
SCENARIUL 1 – Fermier român mic încearcă să vândă:
- Produce 50 tone porumb
- Merge la comercianți locali
- Primește ofertă: 900 lei/tonă (preț dictat de comerciant)
- Opțiuni alternative: ZERO
- Poziție negociere: Vinde sau pierde recolta
SCENARIUL 2 – Mega-fermă braziliană vinde:
- Produce 50.000 tone porumb
- Are contract pe 3 ani cu lanț european de retail/procesare
- Preț fixat în contract: 850 lei/tonă + indexare
- Costul producției: 400 lei/tonă
- Profit garantat: 450 lei/tonă × 50.000 tone = 22,5 milioane lei profit!
Accesul la raft: Sfârșitul pentru producția românească?
În competiția prețului cel mai mic (singura metrică care contează pentru lanțurile de retail), marfa românească riscă excluderea completă din supermarketuri:
Magazinul alimentar 2027 (după intrarea în vigoare Mercosur):
- Carne de vită Brazilia: 24,99 lei/kg
- Carne de vită România: 39,99 lei/kg → Nu se mai găsește pe raft!
- Pui Argentina: 12,99 lei/kg
- Pui România: 18,99 lei/kg → Dispare din ofertă!
- Porumb Brazilia (procesare): 850 lei/tonă
- Porumb România: 1.100 lei/tonă → Fabricile cumpără doar import!
Consecința finală pentru fermierii români:
- Scăderea prețurilor pe piața internă (presiune de la import ieftin)
- Pierderea contractelor cu procesatorii și retailul (aleg import mai ieftin)
- Falimente în masă pentru fermele mici și mijlocii
- Abandon agricol în zonele mai puțin productive
4. Protestele violente de la Bruxelles: Fermerii europeni spun „NU!”
18 decembrie 2025 – Ziua în care agricultura europeană a zis STOP
Aproximativ 10.000 de fermieri europeni, însoțiți de 50 de tractoare, au participat la un protest masiv la Bruxelles împotriva semnării Acordului Mercosur. Ceea ce a început ca o demonstrație pașnică a degenerat în confruntări violente cu poliția:
- Fermieri au incendiat anvelope și pubele
- Au aruncat cu cartofi, ouă și alte produse agricole asupra forțelor de ordine
- Au spart geamuri la clădirea Parlamentului European
- Poliția a răspuns cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene
Mesajul fermierilor:
„Ne obligați să producem eco, verde, sustenabil, cu costuri uriașe, și apoi ne spuneți că trebuie să concurăm cu importuri ieftine din zone unde nu există nicio regulă de mediu? ASTA E TRĂDARE, NU POLITICĂ COMERCIALĂ!”
Același protest s-a desfășurat simultan cu summit-ul liderilor UE, care discutau exact despre semnarea acordului. Presiunea a fost atât de mare încât Ursula von der Leyen a fost forțată să amâne semnarea prevăzută pentru 20-21 decembrie 2025 în Brazilia.
Poziția statelor membre UE – Europa împărțită
ÎMPOTRIVA acordului (blocaj politic):
Franța:
- Cel mai mare producător de carne de vită din UE
- Presiune imensă de la sindicatele agricole
- Condiție pentru semnare: Clauze de salvgardare solide, standarde oglindă (mirror clauses), controale consolidate
Italia:
- Guvernul Meloni a cerut amânarea în decembrie 2025
- Îngrijorare majoră pentru sectorul cărnii de pasăre și vită
- Cere garanții ferme de reciprocitate în standarde
Polonia:
- Agricultura = 10% din PIB
- Opoziție fermă la concurență din import ieftin
Ungaria:
- Susține poziția Poloniei și Franței
Irlanda:
- Sector carne de vită masiv amenințat
PENTRU acord (presiune pentru semnare):
Germania:
- Industria automotive = prioritate absolută
- Cancelarul Merz: „UE trebuie să rămână credibilă în politica comercială globală”
- Export de mașini și echipamente = miliarde euro
Spania:
- Industria de mașini și echipamente industriale
- Export către America Latină
Țările nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda):
- Susțin liber-schimbul și deschiderea piețelor
Votul necesar pentru aprobare:
- Minimum 15 din 27 state membre
- Reprezentând minimum 65% din populația UE
Situația actuală (ianuarie 2026): Încă NU există majoritate clară! Franța și Italia (60 milioane + 67 milioane = 127 milioane locuitori) blochează pragul de 65%.
5. Măsuri de protecție pentru fermieri – Suficiente sau cosmetice?
Pentru a calma furia fermierilor, Comisia Europeană a propus un Regulament de salvgardare care prevede suspendarea temporară a preferințelor tarifare dacă importurile Mercosur dăunează grav pieței UE.
Mecanismul de salvgardare – cum funcționează:
Declanșarea automată a unei investigații când:
- Importurile de produse sensibile (carne vită, pui, zahăr, orez) cresc cu peste 5-10% pe o medie de 3 ani (propunerea inițială a Comisiei era 10% într-un an, Parlamentul European a redus la 5%)
- Prețurile importurilor scad cu 10% față de produsele UE
Procedura:
- Comisia lansează investigație în maximum 2-3 luni
- Dacă se confirmă „prejudiciu grav” pentru fermierii UE, se pot activa măsuri provizorii în 21 zile
- Măsurile pot include: suspendarea temporară a tarifelor preferențiale, reintroducerea taxelor vamale normale
Clauza de reciprocitate (cerută de Parlamentul European):
Preferințele tarifare pot fi suspendate dacă există dovezi că produsele importate nu respectă standardele UE privind:
- Mediul și clima
- Bunăstarea animalelor
- Siguranța alimentară
- Utilizarea pesticidelor și antibioticelor
- Drepturile lucrătorilor
Fondul de criză agricol:
- 6,3 miliarde euro inclus în următorul buget multianual UE (2028-2034)
- Destinat compensării fermierilor afectați de crize de piață
Poziția fermierilor: „Prea puțin, prea târziu, prea slab!”
Fermierii și organizațiile agricole critică dur aceste măsuri:
1. Pragul de 5-10% este prea mare:
„Până cresc importurile cu 10%, piața noastră e deja distrusă! Prețurile vor fi deja prăbușite, iar multe ferme vor fi falite!”
2. Procedura de 2-3 luni este prea lentă:
„În 3 luni, un fermier poate pierde toată recolta sau tot efectivul de animale! Avem nevoie de protecție IMEDIATĂ, nu peste luni de zile!”
3. Clauza de reciprocitate este INAPLICABILĂ:
„Cum verifici la frontieră dacă carnea importată provine de la animale tratate cu antibiotice interzise? Cum testezi reziduuri ale sutelor de pesticide interzise? E IMPOSIBIL!”
4. Fondul de criză de 6,3 miliarde este insuficient:
„Dacă agricultura românească și europeană suferă pierderi de zeci de miliarde, 6,3 miliarde nu acoperă nici 10%! E o palmă în loc de ajutor real!”
6. Poziția fermierilor români: Scrisoare deschisă către Guvern
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), care include cele mai mari organizații de fermieri din România (PRO AGRO, LAPAR, UNCSV, AFF), a trimis în decembrie 2025 o scrisoare deschisă către Prim-ministru solicitând:
Cerințele fermierilor români:
1. Amânarea aprobării finale până la implementarea măsurilor legitime de protecție
2. Respectarea celor 3 condiții propuse de Franța:
- Clauze de salvgardare solide (praguri mai mici, activare mai rapidă)
- Standarde de producție egale (în oglindă) pentru importuri și fermierii UE
- Controale consolidate ale importurilor (laboratoare, teste, verificări )
3. Compensații bugetare din partea statului român pentru pierderile generate de acordurile comerciale UE
Avertismentul AAC:
„Dacă guvernul român semnează acest acord fără protecții reale, va fi necesar ca statul să compenseze fermierii din fonduri publice (banii tuturor cetățenilor!) pentru pierderile masive care vor urma. Rezerve bugetare în acest sens trebuie constituite începând cu bugetul 2026!”
7. Concluzie: Un sector sacrificat pe altarul industriei – agricultura ca monedă de schimb
Sentimentul general în rândul asociațiilor agricole din întreaga Europă este că agricultura a fost transformată într-o „monedă de schimb” pentru a permite giganților industriali europeni (automobile, mașini, produse farmaceutice) să își extindă exporturile în America de Sud.
Vocea fermierilor europeni:
„Nu ne temem de concurență dacă regulile sunt aceleași pentru toți. Dar când noi suntem obligați să fim ecologici, să respectăm bunăstarea animalelor, să reducem pesticidele cu 50%, iar importurile vin din zone unde controlul fitosanitar este minim sau inexistent, nu mai vorbim de comerț liber, ci de FALIMENT ASISTAT de către propriul nostru guvern!”
Întrebările fără răspuns care bântuie agricultura europeană:
1. Cine va produce hrana în Europa peste 10 ani?
Dacă fermierii europeni falimentează în masă, cine va produce hrana pentru 450 milioane de europeni? Vom deveni complet dependenți de importuri din Brazilia și Argentina?
2. Ce se întâmplă cu securitatea alimentară?
Dacă 30-40% din carnea de vită, pui și porumb din Europa va veni din Mercosur, ce se întâmplă dacă apar crize (pandemii animale, secete masive în America de Sud, conflicte comerciale)?
3. Ce sens are Green Deal-ul dacă importăm produse „murdare”?
UE cheltuiește miliarde pentru tranziția verde în agricultură, dar importă masiv produse cultivate cu pesticide interzise și fără norme de mediu. Este acest lucru ipocrizie sau simpla externalizare a poluării în alte continente?
4. Ce valoare mai au standardele europene?
Dacă consumatorii pot cumpăra liber carne de vită din Brazilia (produsă fără norme UE) la jumătate de preț față de carnea românească (produsă conform tuturor normelor UE), ce mesaj transmitem? Că standardele europene sunt o prostie? Că efortul fermierilor de a produce sustenabil este inutil?
Scenariul pesimist – agricultura europeană în 2030-2035:
- 50% din fermele mici și mijlocii falimentează în primii 5 ani de la intrarea în vigoare a acordului
- Suprafețele abandonate cresc cu 30-40% în zonele mai puțin productive
- Importurile Mercosur acoperă 30-40% din consumul UE de carne de vită, pui și porumb
- Prețurile produselor românești/europene scad cu 20-30% din cauza presiunii importurilor
- UE devine net importator de produse agricole de bază (pierderea suveranității alimentare)
Scenariul optimist – dacă se implementează protecții reale:
- Clauze de salvgardare funcționale activează rapid când importurile cresc excesiv
- Standarde oglindă obligatorii: Orice produs importat trebuie să respecte EXACT normele UE (pesticide, antibiotice, bunăstare animală)
- Controale stricte la frontieră: Laboratoare, teste, verificări riguroase
- Fond de compensare generos: Fermieri afectați primesc sprijin direct din buget UE
- Agricultura europeană supraviețuiește și se adaptează prin specializare, produse premium, circuite scurte
Întrebarea finală pentru politicienii europeni și români:
Ce vrem să fim în 2035? O Europă cu o agricultură vie, diversă, sustenabilă, care hrănește propriii cetățeni? Sau o Europă care importă hrana ieftină din America de Sud, a sacrificat fermierii pe altarul industriei de export, și și-a pierdut suveranitatea alimentară?
Răspunsul va veni în următoarele luni, când acordul va fi – sau nu – semnat și ratificat. Fermierii așteaptă, îngrijorați și pregătiți să lupte până la capăt pentru supraviețuirea lor.
Situația actuală (ianuarie 2026):
- Acordul NU a fost încă semnat
- Comisia Europeană speră să semneze „în curând”
- Franța și Italia mențin opoziția fermă
- Germania și Spania fac presiuni pentru semnare rapidă
- România a susținut acordul oficial, ignorând poziția fermierilor
- Data probabilă de semnare: Mijlocul lunii ianuarie 2026 (dacă se rezolvă blocajul politic)
Fermierii europeni rămân vigilenți și pregătiți pentru noi proteste dacă acordul va fi semnat fără protecții reale.
Citește și:
- Scurtcircuit pe piața cerealelor: De ce renunță fermierii la porumbul fără irigații?
- Calculator subvenții APIA 2026 – Calculează exact cât vei primi pe hectar
- Impozitarea fermierilor 2026 – Declarația precompletată ANAF
- Finanțare 200.000 euro pentru tineri fermieri DR-12 AFIR 2026
- Cultura de roșii 2026: Ghid complet rentabilitate
- Investiție teren agricol 8000 euro – Ghid complet 2026